Compostarea este o metodă naturală de reciclare a deșeurilor organice, care transformă resturile din gospodărie și grădină într-un îngrășământ natural extrem de valoros pentru sol. Este un proces simplu, dar care trebuie făcut cu grijă și după câteva reguli de bază pentru a obține un compost sănătos, fără mirosuri neplăcute și cu efecte reale asupra calității solului.
Ce este compostul?
Compostul este rezultatul descompunerii naturale a materiei organice – resturi de legume, frunze, iarbă, hârtie, etc. Acesta este bogat în nutrienți, îmbunătățește structura solului și stimulează sănătatea plantelor. Este cunoscut ca „aurul negru” al grădinarilor.
Pasul 1: Alege locul potrivit
Poți utiliza compostoare în aer liber sau în recipiente speciale, în funcție de spațiu și nevoi.
Opțiuni:
- Compostor din lemn sau plastic – ideal pentru curți mici sau grădini organizate
- Grămadă liberă în aer liber – potrivită pentru spații mari
- Compostor de interior (bokashi sau vermicompost) – dacă stai la bloc
Loc ideal:
- Pe pământ (nu pe beton) pentru drenaj bun și acces al microorganismelor
- La umbră parțială – soarele constant poate usca grămada
- Departe de surse de apă sau zone locuite, dar accesibil
Pasul 2: Adună materiale potrivite pentru compost
Compostul se face din materiale organice biodegradabile, împărțite în două categorii importante:
Materiale „verzi” (bogate în azot):
- Coji de fructe și legume
- Zaț de cafea, pliculețe de ceai
- Iarbă tăiată
- Resturi de plante verzi
- Coji de ouă zdrobite
- Flori ofilite
Materiale „maro” (bogate în carbon):
- Frunze uscate
- Crengi mărunțite
- Hârtie necerată, carton rupt
- Rumeguș și paie
- Cenușă de lemn (în cantități mici)
Nu pune în compost:
- Carne, pește, lactate
- Mâncare gătită sau uleioasă
- Excremente de animale carnivore
- Plante bolnave sau cu dăunători
- Hârtie plastifiată sau chitanțe
Pasul 3: Creează grămada în straturi
Pentru un start reușit, construiește compostul în straturi alternative:
- Începe cu un strat de crengi subțiri sau paie – ajută la drenaj și aerisire
- Adaugă un strat de materiale verzi (resturi alimentare, iarbă)
- Pune un strat de materiale maro (frunze uscate, hârtie ruptă)
- Continuă cu straturi alternante, ca într-un „lasagna compost”
Pont: Raportul ideal este de 2-3 părți maro la 1 parte verde. Prea mult „verde” duce la mirosuri, prea mult „maro” încetinește procesul.
Pasul 4: Menține compostul aerisit și umed
Un compost reușit are nevoie de:
- Oxigen – pentru ca microorganismele să descompună materia
- Umiditate – fără să devină nămolos
Cum aerisești:
- Amestecă grămada o dată la 1-2 săptămâni cu o furcă
- Dacă ai compostor închis, rotește-l sau folosește un aerator special
Cum menții umiditatea corectă:
- Compostul trebuie să fie ca un burete bine stors
- Dacă e prea uscat, adaugă apă și materiale verzi
- Dacă e prea umed, adaugă frunze uscate, paie sau hârtie
Pasul 5: Monitorizează și ai răbdare
Compostarea durează între 2 și 6 luni, în funcție de:
- Dimensiunea materialelor (mai mici = mai repede)
- Temperatură (vară = mai rapid)
- Aerisire și umiditate
Ce să urmărești:
- Miros: ar trebui să miroasă a pământ proaspăt, nu a gunoi
- Căldură: o grămadă activă este caldă la interior (semn bun!)
- Textură: când e gata, compostul e întunecat, friabil, fără resturi recunoscibile
Ce faci cu compostul?
- Îl adaugi în solul din grădină
- Îl folosești ca mulci pentru flori sau legume
- Îl pui în ghivece ca îngrășământ natural
Greșeli frecvente în compostare (și cum să le eviți)
❌ Compostul miroase urât? – Ai prea mult „verde”, adaugă frunze uscate și aerisește
❌ E prea uscat? – Pulverizează apă și adaugă materiale umede
❌ Nu se întâmplă nimic? – Posibil lipsă de azot sau aer; amestecă și adaugă verde
❌ Sunt muște sau rozătoare? – Nu pune mâncare gătită sau carne în compost
Compostarea este o activitate ecologică, economică și benefică pentru oricine are o grădină, o curte sau chiar un balcon. Cu materiale potrivite, puțină organizare și ceva răbdare, poți obține un îngrășământ natural de calitate, fără costuri, reducând în același timp volumul deșeurilor.
