Cum se face corect compostarea?

Compostarea este o metodă naturală de reciclare a deșeurilor organice, care transformă resturile din gospodărie și grădină într-un îngrășământ natural extrem de valoros pentru sol. Este un proces simplu, dar care trebuie făcut cu grijă și după câteva reguli de bază pentru a obține un compost sănătos, fără mirosuri neplăcute și cu efecte reale asupra calității solului.

Ce este compostul?

Compostul este rezultatul descompunerii naturale a materiei organice – resturi de legume, frunze, iarbă, hârtie, etc. Acesta este bogat în nutrienți, îmbunătățește structura solului și stimulează sănătatea plantelor. Este cunoscut ca „aurul negru” al grădinarilor.

Pasul 1: Alege locul potrivit

Poți utiliza compostoare în aer liber sau în recipiente speciale, în funcție de spațiu și nevoi.

Opțiuni:

  • Compostor din lemn sau plastic – ideal pentru curți mici sau grădini organizate
  • Grămadă liberă în aer liber – potrivită pentru spații mari
  • Compostor de interior (bokashi sau vermicompost) – dacă stai la bloc

Loc ideal:

  • Pe pământ (nu pe beton) pentru drenaj bun și acces al microorganismelor
  • La umbră parțială – soarele constant poate usca grămada
  • Departe de surse de apă sau zone locuite, dar accesibil

Pasul 2: Adună materiale potrivite pentru compost

Compostul se face din materiale organice biodegradabile, împărțite în două categorii importante:

Materiale „verzi” (bogate în azot):

  • Coji de fructe și legume
  • Zaț de cafea, pliculețe de ceai
  • Iarbă tăiată
  • Resturi de plante verzi
  • Coji de ouă zdrobite
  • Flori ofilite

Materiale „maro” (bogate în carbon):

  • Frunze uscate
  • Crengi mărunțite
  • Hârtie necerată, carton rupt
  • Rumeguș și paie
  • Cenușă de lemn (în cantități mici)

Nu pune în compost:

  • Carne, pește, lactate
  • Mâncare gătită sau uleioasă
  • Excremente de animale carnivore
  • Plante bolnave sau cu dăunători
  • Hârtie plastifiată sau chitanțe

Pasul 3: Creează grămada în straturi

Pentru un start reușit, construiește compostul în straturi alternative:

  1. Începe cu un strat de crengi subțiri sau paie – ajută la drenaj și aerisire
  2. Adaugă un strat de materiale verzi (resturi alimentare, iarbă)
  3. Pune un strat de materiale maro (frunze uscate, hârtie ruptă)
  4. Continuă cu straturi alternante, ca într-un „lasagna compost”

Pont: Raportul ideal este de 2-3 părți maro la 1 parte verde. Prea mult „verde” duce la mirosuri, prea mult „maro” încetinește procesul.

Pasul 4: Menține compostul aerisit și umed

Un compost reușit are nevoie de:

  • Oxigen – pentru ca microorganismele să descompună materia
  • Umiditate – fără să devină nămolos

Cum aerisești:

  • Amestecă grămada o dată la 1-2 săptămâni cu o furcă
  • Dacă ai compostor închis, rotește-l sau folosește un aerator special

Cum menții umiditatea corectă:

  • Compostul trebuie să fie ca un burete bine stors
  • Dacă e prea uscat, adaugă apă și materiale verzi
  • Dacă e prea umed, adaugă frunze uscate, paie sau hârtie

Pasul 5: Monitorizează și ai răbdare

Compostarea durează între 2 și 6 luni, în funcție de:

  • Dimensiunea materialelor (mai mici = mai repede)
  • Temperatură (vară = mai rapid)
  • Aerisire și umiditate

Ce să urmărești:

  • Miros: ar trebui să miroasă a pământ proaspăt, nu a gunoi
  • Căldură: o grămadă activă este caldă la interior (semn bun!)
  • Textură: când e gata, compostul e întunecat, friabil, fără resturi recunoscibile

Ce faci cu compostul?

  • Îl adaugi în solul din grădină
  • Îl folosești ca mulci pentru flori sau legume
  • Îl pui în ghivece ca îngrășământ natural

Greșeli frecvente în compostare (și cum să le eviți)

Compostul miroase urât? – Ai prea mult „verde”, adaugă frunze uscate și aerisește
E prea uscat? – Pulverizează apă și adaugă materiale umede
Nu se întâmplă nimic? – Posibil lipsă de azot sau aer; amestecă și adaugă verde
Sunt muște sau rozătoare? – Nu pune mâncare gătită sau carne în compost

Compostarea este o activitate ecologică, economică și benefică pentru oricine are o grădină, o curte sau chiar un balcon. Cu materiale potrivite, puțină organizare și ceva răbdare, poți obține un îngrășământ natural de calitate, fără costuri, reducând în același timp volumul deșeurilor.

Lupu Andreea

Lupu Andreea

Ma numesc Andreea Lupu, am 32 de ani si sunt reprezentant medical. Am absolvit Facultatea de Biologie si apoi un master in Managementul Sanitar. Cariera mea s-a construit in jurul colaborarii cu medici si farmacisti, prezentand produse si solutii inovatoare care pot imbunatati tratamentele si ingrijirea pacientilor. Imi place sa fiu la curent cu noile descoperiri din domeniul medical si sa fiu un punct de legatura intre companii si specialisti.

In afara meseriei, imi place sa citesc carti de dezvoltare personala si articole de sanatate. Practic fitness pentru a ramane activa si energica, iar in weekend prefer drumetiile si calatoriile scurte. De asemenea, imi place sa gatesc retete sanatoase si sa descopar noi modalitati de a integra nutritia corecta in viata de zi cu zi.

Articole: 38